Foto: eu pe vremea când eram un „Cartof de canapea” :))

De asemenea eram și un maestru procrastinator, aveam zero disciplină și o motivație practic inexistentă de a schimba orice la stilul meu de viață nesănătos.

Mâncam multe dulciuri și „junk food” pe atunci și, din întâmplare, am fost diagnosticat cu „ficat gras” - steatoză hepatică. Am fost sfătuit de către o prietenă bună, care este medic, să nu ignor această afecțiune, pentru că poate să evolueze spre boli deosebit de grave. Cercetările mele ulterioare au identificat că 1 din fiecare 12 oameni care nu își tratează ficatul gras ajung să dezvolte ciroză hepatică, iar aceasta este o boală fatală!

Într-o notă mai comică, fiica mea, când avea trei ani, mi-a spus pe un ton foarte sincer, cum doar copiii de vârsta respectivă o fac, că se bucură pentru mine că voi putea și eu să port sutien, ca și soția mea  

Această situație m-a făcut să mă gândesc la ce educație le dau eu copiilor mei. Ce învață ei de la mine legat de cum ar trebui să ne comportăm cu aceste minunate daruri pe care le-am primit la naștere, corpurile noastre. Putem să schimbă multe lucruri în viața noastră, cum ar fi casa în care locuim, mașinile pe care le conducem, companiile pentru care lucrăm și chiare oamenii cu care alegem să trăim alături. Dar nu putem să ne schimbăm corpul cu un altul diferit, așadar avem o datorie să avem grijă de el și să îl menținem în formă maximă.

Multă lume spune că nu au timp să își schimbe stilul de viață pentru că timpul petrecut cu familia este mai important. Cum exact îți ajuți familia dacă atunci când copii tăi își încep propria viață tu ești internat în spital cu diabet, boli de inimă și alte probleme de sănătate conexe? Ce bucurie le poți aduce celor dragi pe termen lung dacă tu îi înveți să nu aibă grijă de sănătatea lor? 

Aceste lucruri au determinat procesul meu de transformare. Un prieten bun mi-a prezentat trainer-ul lui de fitness personal, căruia îi sunt recunoscător până în ziua de azi, la singura sală de CrossFit din Cluj de la vremea respectivă. Am început să mă antrenez de trei ori pe săptămână, în fiecare săptămână din an. Exercițiile fizice nu doar că mi-au dat încredere mai mare în capacitățiile proprii, dar m-au forțat să îmi schimb și modul în care mâncam, cât și când dormeam și în general modul în care îmi organizam totul în viață. Familia mea m-a ajutat în tot acest proces, și asta a contat enorm pentru mine.

După 3 ani de la transformarea stilului meu de viață, am fost notificat de personalul Poliției Române că trebuie să îmi schimb cartea de identitate, pentru că nu mă mai puteau recunoaște din fotografii. Mai jos sunt vechea si noua fotografie din cartea mea de identitate: